Glosar
Glosar
Termeni de astronomie, explicați pe scurt.
- Ramura gigant asimptotică
- regiune a diagramei Hertzsprung-Russell ocupată de stele de masă mică până la medie.
- Raza Schwarzschild
- raza orizontului unei găuri negre Schwarzschild, care este o gaură neagră ale cărei sarcină electrică și moment cinetic sunt nule.
- Rigel (β Orionis)
- cea mai strălucitoare stea din constelația Orion și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer cu magnitudine vizuală de 0,12.
- rachetă
- vehicul spațial propulsat cu ajutorul unui motor cu reacție și la care carburantul necesar arderii este amestecat sau cuprins în combustibilul folosit.
- radiant
- termen care desemnează punctul de pe bolta cerească de unde, printr-un efect optic, esențialul „stelelor căzătoare” par să provină din același roi.
- radiația de fond
- radiație ionizantă de mică intensitate, prezentă la nivelul solului și în atmosferă, ca urmare a radiațiilor cosmice și a radioactivității naturale a rocilor și a solului.
- radiație cosmică
- flux de nuclee atomice și de particule de înaltă enegie care circulă în mediul interstelar. Sursa acestei radiații se situează, după caz, în Soare, în interiorul sau în exteriorul Galaxiei Noastre., care produc fenomene de ionizare în atmosfera înaltă.
- radiație de fond de microunde
- radiație provenită de la strălucirea Universului timpuriu fierbinte, acum deplasată spre roșu, încât apare sub formă de microunde.
- radiație solară
- radiații emise de Soare: electromagnetice (unde în intervalul de la raze gamma, până la unde radio) și corpusculare (protoni și electroni).
- radiație terestră
- radiația termică (infraroșie) a suprafeței terestre, având lungimea de undă cuprinsă între 3 și 80 µm; vezi și bilanțul de radiație terestru.
- radiotelescop
- telescop specific utilizat în radioastronomie pentru captarea undelor radioelectrice emise de aștri.
- rază verde
- fotometeor rar care poate fi observat la răsăritul și la apusul Soarelui și care ia forma unui punct verde vizibil câteva secunde deasupra imaginii astrului, în timp ce acesta se află, în mare parte, sub orizont.
- reacție gravitațională
- modificare a direcției și a modulului vectorului viteză, caracteristic unei nave spațiale care trece prin apropierea unui corp ceresc, datorită câmpului gravitațional al acestuia.
- reflectanță, denumită și factor de reflexie
- proporția luminii reflectate de suprafața unui material.
- refracție astronomică
- deviere a razei de lumină a unui astru de la direcția rectilinie, datorită refracției sale în atmosfera terestră.
- regresiune
- mișcare a unui corp ceresc în sens opus mișcării aparente a Soarelui.
- relativitate generalizată
- teorie a lui Einstein bazată pe ideea că legile științei sunt aceleași pentru toți observatorii, indiferent de deplasarea acestora; explică relația dintre forța de gravitație și curbura spațiului-timp cvadridimensional.
- relativitate specială
- teorie a lui Einstein bazată pe ideea că legile științei sunt aceleași pentru toți observatorii care se mișcă liber, indiferent de viteza acestora.
- rest de supernovă
- materia ejectată în timpul unei explozii a unei stele în supernovă. Sinonimie: rămășiță de supernovă, remanent de supernovă.
- resturi spațiale sau rămășițe spațiale
- obiecte reziduale ale unei misiuni spațiale care se găsesc pe orbită sau pe suprafața unui astru. Sinonimie: gunoi spațial.
- revoluție
- mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia.
- rotația Pământului
- o mișcare a Pământului care poate fi definită, în primă aproximare, ca mișcarea de rotație a Pământului în jurul axei polilor geografici, care unește Polul Nord de Polul Sud.
- rămășiță de supernovă
- Vd. infra: rest de supernovă.
- răsărit heliacal
- momentul în care o stea devine vizibilă la Răsărit deasupra orizontului, în zori, după o perioadă în care era „ascunsă” sub orizont sau era chiar deasupra orizontului, însă „înecată” de luminozitatea Soarelui.