Glosar

Glosar

Termeni de astronomie, explicați pe scurt.

Toate literele A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z Î
Galaxia
Vd. supra: Calea Lactee.
Galaxia Noastră
Vd. supra: Calea Lactee
Gemenii
una din cele 48 de constelații descrise de Ptolemeu în secolul al II-lea și una dintre cele 88 de constelații moderne. Este cunoscută mai cu seamă prin cele două stele foarte strălucitoare pe care le conține, Castor și Pollux. Denumirea latină a constelației este Gemini. Simbolul său este Gemini.svg.
Geminide
ploaie de meteori provocată de un obiect denumit 3200 Phaethon, care se presupune că ar fi o cometă stinsă. Meteorii din acest roi pot fi observați de obicei între 7 și 17 decembrie, cu un vârf de activitate la 14 decembrie. Meteorii acestei ploi au radiantul în constelația Gemenii, cam din dreptul stelei Castor.
galaxie
sistem stelar conținând circa 109-1011 stele, praf cosmic și alte obiecte cerești, având diverse forme și mărimi, menținute împreună de atracția gravitațională.
galaxie cu disc
galaxie caracterizată prin prezența unui disc galactic în jurul unui bulb galactic care materializează centrul și conține în general o gaură neagră supermasivă.
galaxie eliptică
concentrare elipsoidală (în formă de ou) a unor miliarde de stele, care se aseamănă cu roiurile globulare, la scară mare. Au o foarte mică structură internă, iar densitatea stelelor diminuează încet de la centrul foarte luminos spre margini difuze.
galaxie inelară
galaxie având forma unui inel. Inelul este constituit din stele albastre masive și relativ tinere, care sunt extrem de strălucitoare. Regiunea centrală conține materie relativ puțin luminoasă.
galaxie lenticulară
galaxie cu disc fără brațe spirale. Acest tip de galaxii reprezintă tranziția între o galaxie eliptică și o galaxie spirală în Secvența Hubble.
galaxie neregulată
galaxie care nu prezintă nicio structură regulată sau discernabilă și care, pentru acest motiv, este clasată aparte în clasificarea lui Hubble a galaxiilor. Cele mai multe galaxii neregulate sunt pitice.
galaxie peculiară
galaxie care are o formă neobișnuită, o dimensiune excepțională sau o compoziție diferită de alte galaxii.
galaxie pitică
mică galaxie compusă din 100 de milioane până la câteva miliarde de stele, un număr relativ mic în raport cu cele 200 până la 400 de miliarde de stele ale Căii Lactee.
galaxie satelit
galaxie care gravitează în jurul unei galaxii mai mari.
galaxie spirală
galaxie care cuprinde mai multe sute de miliarde de stele, care ia o formă turtită de disc, cu o umflătură centrală sferică și luminoasă numită bulb galactic. Discul, în mod tipic, conține mai multe brațe luminoase, în care se află stelele cele mai tinere și cele mai luminoase. Aceste brațe se înfășoară în jurul centrului formând o spirală, dând numele galaxiilor.
galaxie spirală magellanică
un tip de galaxie spirală care posedă doar un singur braț spiral.
gaură neagră
o regiune a spațiu-timpului de unde nici lumina nu poate ieși, deoarece gravitația este foarte puternică.
gaură neagră primordială
o gaură neagră creată în Universul foarte timpuriu.
gaură neagră supermasivă
gaură neagră a cărei masă este de ordinul a unui milion de mase solare sau mai mult.
geocentrism
vechi model geometric potrivit căruia Pământul s-ar afla imobil, în centrul Universului. Această teorie datează din Antichitate și a fost apărată îndeosebi de Aristotel și Ptolemeu.
gigantă
stea de clasă de luminozitate II sau III.
gigantă albastră
stea foarte caldă, foarte strălucitoare și foarte masivă (mai mult de 18 mase solare), de culoare albastră și de tip spectral O sau B.
gigantă luminoasă
stea de clasă de luminozitate II.
gigantă roșie
stea care a evoluat dincolo de secvența principală, devenind astfel gigantă, însă de mai mică talie decât gigantele albastre.
granulație solară
structură de grăunți strălucitori și calzi, la suprafața Soarelui (pe fotosferă), înconjurați de zone mai întunecate și înguste.
gravitație sau interacțiune gravitațională
una dintre cele patru interacțiuni fundamentale care acționează în Univers; este interacțiunea fizică responsabilă de atracția corpurilor masive.
grosisment optic
o mărime adimensională definită ca raportul dintre unghiul {\displaystyle \alpha _{2}}{\displaystyle \alpha _{2}} sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul {\displaystyle \alpha _{1}}{\displaystyle \alpha _{1}} sub care este văzut obiectul.
gunoi spațial
Vd. infra: resturi spațiale.