Glosar
Glosar
Termeni de astronomie, explicați pe scurt.
- Calea Lactee
- sistemul stelar din care face parte Soarele și care conține circa 100-400 miliarde de stele și având diametrul de aproximativ 100.000 ani-lumină.
- Calea Robilor
- Vd. supra: Calea Lactee.
- Calul mic, uneori: Mânzul, iar în latină Equuleus
- constelație din emisfera nordică, cea mai mică din această emisferă. Doar Crucea Sudului, din emisfera sudică, este mai puțin întinsă.
- Canes Venatici
- denumirea latină a constelației Câinii de Vânătoare.
- Canis Major
- denumirea latină a constelației Câinele Mare.
- Canis Minor
- denumirea latină a constelației Câinele Mic.
- Capella
- steaua cea mai strălucitoare din constelația Vizitiul (Alpha Aurigae sau α Aur); denumire populară: Capra.
- Capricornul, uneori Capra
- una dintre cele mai vechi constelații; constelație zodiacală, din emisfera australă, slab luminoasă, traversată de Soare din 19 ianuarie până la 15 februarie.
- Carena (în latină Carina)
- constelație australă, traversată de Calea Lactee; posedă un număr important de stele strălucitoare, între care Canopus este a doua, ca strălucire, după Sirius.
- Carul Mare
- asterism format din șapte stele luminoase, din constelația Ursa Mare.
- Carul Mic
- asterism din constelația Ursa Mică.
- Cassiopeia
- una dintre cele 88 de constelații de pe cerul nocturn, vizibilă în emisfera nordică. Este ușor de recunoscut mulțumită formei sale de „W”. Vârfurile, de la est la vest, sunt δ, γ, α și β Cassiopeiae, cele cinci stele cele mai strălucitoare ale constelației. Vârful central al lui W este îndreptat aproximativ spre Polaris, α Ursae Minoris.
- Castor (Alpha Geminorum, α Gem / α Geminorum)
- a doua cea mai strălucitoare stea din constelația Gemenii și una dintre cele mai strălucitoare de pe cerul nocturn. Deși poartă denumirea Bayer Alpha Geminorum, este mai slab strălucitoare decât Beta Geminorum (Pollux). Se află la 49,8 ani-lumină de Soare.
- Cefeu
- constelație din emisfera nordică. Denumirea populară în românește este Coasa.
- Cele șapte surori
- denumire a roiului deschis Pleiadele.
- Centaurul
- constelație din emisfera sudică, una din cele mai vaste de pe cer și care conține un număr considerabil de stele strălucitoare, dintre care 10 depășesc magnitudinea aparentă 3; denumirea latină este Centaurus.
- Centru Galactic
- centrul de rotație al discului Căii Lactee, galaxie care cuprinde și planeta Pământ. Este situat la o distanță de 8kpc de Soare, în regiunea luminoasă cea mai întinsă a Căii Lactee, în direcția constelației Săgetătorul.
- Centura Kuiper
- zonă a Sistemului Solar, care se întinde dincolo de orbita lui Neptun, între 30 și 55 de unități astronomice, care formează un inel similar cu centura principală, însă mult mai întinsă.
- Centura de asteroizi
- vezi: Centura principală.
- Centura de radiații Van Allen (sau, mai simplu, Centura Van Allen)
- zonă toroidală a magnetosferei Pământului, care înconjoară ecuatorul magnetic și care conține o mare densitate de particule energetice. Întâlnirea acestor particule cu moleculele din atmosfera terestră înaltă este la originea aurorelor polare.
- Centura lui Orion
- asterism din constelația Orion, format din trei stele foarte luminoase, aproape perfect aliniate, ușor de recunoscut cu ochiul liber pe cerul înstelat: Alnitak, Alnilam și Mintaka.
- Centura principală
- o regiune a Sistemului Solar situată între orbitele planetelor Marte și Jupiter, care conține un mare număr de asteroizi. Uneori este cunoscută sub denumirea de Centura de asteroizi.
- Ceres (1 Ceres)
- cea mai mică planetă pitică recunoscută din Sistemul Solar precum și cel mai mare asteroid din centura principală; singura planetă pitică din centura principală.
- Cetus
- denumirea latină a constelației Balena.
- Chara
- vezi Beta Canum Venaticorum.
- Cheomseongdae
- observator astronomic din Coreea de Sud, cel mai vechi din Asia și unul dintre cele mai vechi din lume.
- Cloșca cu pui
- denumire a roiului deschis Pleiadele.
- Cometa lui Cezar
- cea mai cunoscută cometă a Antichității. Vizibilitatea ei de șapte zile a fost luată de romani drept un semn al zeificării lui Iulius Caesar, asasinat cu puțin timp înainte ca această cometă să apară pe bolta cerească.
- Crab
- nebuloasă cu structură filamentară, aflată în partea estică a constelației Taurul, fiind un rest al supernovei din 1054; conține un pulsar cu perioada de rotație de 0,033 s.
- Crucea Sudului
- constelație din emisfera sudică, cea mai mică dintre toate constelațiile, care conține un roi de stele denumit „Cutia de Bijuterii”.
- Cvadrantide, uneori Quadrantide
- ploaie de meteori foarte activă, între 1 și 5 ianuarie, în fiecare an. Radiantul se află în constelația Bootes. Cvadrantidele au primit numele vechii constelații Cvadrantul, căzută în desuetudine, care ocupa o parte din actuala constelație Bootes. Corpul părinte al Cvadratidelor a fost identificat ca fiind probabil asteroidul 2003 EH1, despre care se crede că are originea în cometa C/1490 Y1.
- Câinele Mare
- una din cele mai vechi constelații, prin prezența lui Sirius, cea mai strălucitoare stea (după Soare). Relativ departe de ecliptică, ea nu este vizibilă decât câteva luni pe an la latitudini vecine cu paralela de 45° Nord. Denumirea latină: Canis Major.
- Câinele Mic
- una din cele 88 de constelații moderne; o constelație mică din emisfera nordică. Era deja prezentă între cele 48 de constelații stabilite de Ptolemeu, în secolul al II-lea. Denumirea latină este Canis Minor.
- Câinii de Vânătoare (în latină Canes Venatici, abreviat CVn)
- constelație mică, din emisfera nordică, creată de astronomul Johannes Hevelius, din stele care făceau parte, până atunci, din constelația Ursa Mare. Stelele principale ale constelației sunt Cor Caroli, Beta Canum Venaticorum și La Superba.
- cabină de pilotaj
- parte a unei nave cosmice unde se află astronauții și se menține comanda navei; vezi și cabină spațială.
- cabină spațială
- compartiment etanșeizat al unei nave cosmice în care stau astronauții în timpul zborului și se poate desprinde de restul vehiculului pentru a coborî pe un corp ceresc; sinonime: capsulă cosmică, capsulă spațială; vezi și cabină de pilotaj.
- cabină-mamă
- cabina principală dintr-o navă cosmică.
- cadran solar
- Vd. infra: ceas solar.
- calendar
- sistem de împărțire a timpului în ani, luni și zile, bazat pe fenomene astronomice periodice (mișcarea de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, a Lunii în jurul Pământului, respectiv mișcarea de rotație a Pământului), căruia îi este caracteristică durata anului; vezi și an calendaristic.
- calendar lunar
- calendar reglat după fazele Lunii. O lună, într-un astfel de calendar, reprezintă o lunație.
- calendar luni-solar
- fondat atât pe ciclul anual al Soarelui cât și pe ciclul regulat al fazelor Lunii.
- calendar solar
- calendar ale cărui date indică poziția Pământului în revoluția sa în jurul Soarelui.
- calendarul chinezesc
- calendar luni-solar în care lunile sunt luni lunare, adică prima zi a fiecărei luni corespunde unei Luni noi, iar a 15-a zi corespunde unei Luni pline.
- calendarul ebraic
- calendar luni-solar folosit în religia iudaică.
- calendarul gregorian
- calendar solar conceput la sfârșitul secolului al XVI-lea pentru a corecta deriva seculară a calendarului iulian, în uz în vremea aceea.
- calendarul iulian
- calendar solar creat de Iulius Caesar, în 46 î.Hr., pentru a înlocui calendarul roman republican. Vd. infra.
- calendarul musulman
- calendar lunar sinodic, fondat pe un an de 12 luni lunare de câte 29 sau 30 de zile fiecare.
- calendarul roman
- termenul desemnează mulțimea calendarelor utilizate de către romani până la introducerea în uz a calendarului iulian, în 45 î.Hr. Anii sunt exprimați în ani AUC (ab Urbe condita), socotiți începând de la fondarea Romei, în 753 î.Hr.
- cameră de simulare spațială
- incintă care permite simularea condițiilor mediului spațial.
- cameră panoramică basculantă cu iluminare
- cameră color plasată în așa fel încât să ofere o vedere de ansamblu a bazei mobile.
- campanie de lansare
- perioada de la pregătirea pe baza de lansare a sarcinii utile și a vehiculului său de lansare până la sfârșitul oricărei operațiuni care o privește.
- caniculă
- perioadă cuprinsă între 22 iulie și 23 august, când steaua Sirius (din constelația Câinele Mare) răsare și apune odată cu Soarele.
- capsulă cosmică sau capsulă spațială
- vezi: cabină spațială.
- capul-balaurului
- o parte a constelației Balaurului.
- catalog astronomic
- bază de date științifică tabulată care recenzează date diferite privitoare la unul sau la mai multe tipuri de obiecte astronomice, în mare parte situate dincolo de Sistemul Solar.
- catalog stelar
- registru în care sunt indicate pozițiile, strălucirile și spectrele stelelor mai importante.
- ceas astronomic
- ceas care afișează ora, minutul și secunda precum și informații relative la astronomie.
- ceas solar
- instrument fix care indică timpul solar prin deplasarea umbrei unui obiect de formă variabilă, pe suprafața unui cadran.
- cefeidă
- stea variabilă, gigantă sau supergigantă galbenă, a cărei strălucire variază de la 0,1 la 2 magnitudini, într-o perioadă cuprinsă între 1 și 135 de zile, al cărei prototip, devenit standard, este steaua δ din constelația Cefeu.
- celostat
- aparat care urmărește un astru în timpul mișcării sale diurne, transmițând imaginea acestuia cu ajutorul unui sistem de oglinzi, tot timpul în aceeași direcție.
- centauri
- mici corpuri cerești înghețate, care orbitează în jurul Soarelui, între Jupiter și Neptun.
- centrifugă
- instalație destinată antrenamentului astronauților, care simulează acțiunea accelerațiilor de lungă durată.
- centroid
- punct din spațiu care se mișcă cu o viteză egală cu viteza medie a obiectelor cerești aflate în vecinătatea lui.
- cer
- parte a spațiului vizibil la suprafața unui corp ceresc, care are o formă aparent emisferică; vezi și boltă cerească.
- cerc azimutal
- instrument pentru măsurători de unghiuri orizontale, având un cerc orizontal de diametru mult mai mare decât al teodolitului.
- cerc diurn
- cerc descris de aștri în mișcarea aparentă a acestora, zilnică, în jurul Pământului.
- cerc paralel
- cerc al sferei terestre sau al sferei cerești al cărui plan este paralel cu planul ecuatorului.
- ceresc
- care se află pe cer; care tine de bolta cerului, care se referă la bolta cerului; sinonim: celest.
- ciclu
- perioadă continuă de timp în care unele fenomene astronomice revin în aceeași ordine; exemple: ciclul solar, ciclul lunar, ciclul anual.
- ciclu Meton (sau metonian)
- vezi ciclu lunar.
- ciclu anual
- perioadă de un an în care Pământul face o rotație completă în jurul Soarelui.
- ciclu lunar
- perioadă de circa 19 ani care aduce aceleași faze de Lună în aceeași ordine; alte denumiri: ciclu Meton, ciclu metonian.
- ciclu undecenal
- perioadă de circa 11 ani care se observă în desfășurarea fenomenelor solare și terestre.
- ciclurile lui Milankovici
- modificări periodice ale geometriei Soare-Pământ: precesia echinocțiilor, înclinarea axei de rotație a Pământului și excentricitatea orbitală.
- circ lunar
- vezi crater lunar.
- circumlunar
- (despre nave cosmice) care înconjoară Luna; sinonime: perilunar, circumselenar.
- circumorbital
- care se află, se petrece pe o orbită; periorbital.
- circumpolar
- (despre aștri) care este apropiat de Steaua Polară, care, în mișcarea diurnă, nu coboară sub orizont; sinonim: peripolar.
- circumselenar
- vezi circumlunar.
- circumsolar
- care se află, se petrece în jurul Soarelui.
- circumstelar
- care se află, se petrece în jurul unei stele.
- circumterestru
- care se află în jurul Pământului; care înconjoară globul terestru; periterestru.
- coadă a unei comete
- formațiune compusă din gaze și praf, uneori din ioni și electroni, și apare, de obicei, în direcția opusă Soarelui.
- coamă (a unei comete)
- gaze și praf care se degajă în jurul nucleului unei comete, la apropierea de Soare.
- combinezon spațial
- îmbrăcăminte presurizată ermetic pe care astronauții trebuie să o poarte, pentru securitate, în anumite nave spațiale sau pentru asigurarea supraviețuirii lor în timpul ieșirilor extravehiculare.
- comburant
- substanță din compunerea unui combustibil destinat motoarelor cu reacție ale rachetelor, care conținând oxigen, întrețin arderea carburantului în motor.
- cometă
- (cu simbolul astronomic Simbol astronomic al unei comete.) este, în astronomie, un mic corp ceresc, de aparență nebuloasă, constituit dintr-un nucleu din gheață, pulberi și roci, pe orbită, în jurul unei stele. Cel mai adesea este vorba despre steaua Sistemului nostru Solar, Soarele.
- cometă periodică
- cometă care a fost observată la mai mult decât un periheliu și / sau care are o perioadă mai scurtă de 200 de ani.
- cometă pierdută
- cometă care a dispărut la ultima trecere a sa la periheliu.
- cometă stinsă sau cometă degazată
- cometă care și-a pierdut majoritatea elementelor volatile devenind astfel un asteroid.
- condiția "fără limită"
- concepția că Universul este finit, dar nu are limită (în timpul imaginar).
- conjuncție
- Două corpuri cerești se află în conjuncție dacă, văzute de pe al treilea (în general Pământul), apar foarte aproape unul de celălalt, pe bolta cerească.
- constanta cosmologică
- un aparat matematic utilizat de Einstein pentru a da spațiu-timpului o tendință intrinsecă de expansiune.
- constantă solară
- cantitatea de energie solară pe care o ar primi o suprafață de 1 m2, situată la o distanță de 1 ua (distanța medie dintre Pământ și Soare), expusă perpendicular pe razele Soarelui, în absența atmosferei.
- constelație
- mulțime de stele ale căror proiecții pe bolta cerească sunt suficient de aproape pentru ca o civilizație să le lege prin linii imaginare, pentru a forma o formă oarecare. O constelație este, în general, mai complexă decât un asterism, care poate reprezenta o parte dintr-o constelație sau să aparțină mai multor constelații.
- contracție gravitațională
- reducerea volumului unei stele datorită forțelor de atracție gravitațională, însoțită de eliberarea unei mari cantități de energie.
- coordonate astronomice
- sisteme de coordonate sferice folosite pentru determinarea poziției stelelor sau a altor obiecte astronomice.
- coordonate astronomice ecuatoriale
- coordonate astronomice având la bază planul ecuatorului Pământului.
- coordonate astronomice orizontale
- coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului.
- coordonate galactice
- sistem de reperaj pe sfera cerească, adaptat la obiectele situate în Galaxia noastră, fără să fie situate în vecinătatea apropiată Soarelui.
- coroană solară
- parte a atmosferei Soarelui situată dincolo de cromosferă și care se întinde pe mai multe milioane de kilometri, diluându-se în spațiu.
- cosmodrom
- vezi astrodrom.
- cosmogonic
- relativ la cosmogonia mitică sau la cosmogonia științifică.
- cosmogonie mitică
- povestire mitică a formării Universului și, adesea, despre emergența societăților;
- cosmogonie științifică
- știință a formării obiectelor cerești (planete, stele, galaxii etc.).
- cosmolog
- specialist în cosmologie.
- cosmologic
- relativ la cosmologie.
- cosmologie
- studiul Universului ca un întreg.
- cosmonaut
- vezi astronaut.
- cosmonautică
- vezi astronautică.
- cosmonavă
- vezi astronavă.
- crater lunar
- adâncitură rotundă de pe suprafața Lunii, a cărei formare poate fi pusă pe seama unei activități vulcanice sau a unui bombardament meteoritic; altă denumire: circ lunar.
- curbă de lumină
- grafic al evoluției luminozității unui obiect astronomic în funcție de timp.
- cvadrant
- vechi instrument de măsură a unghiurilor, a cărui plajă este de 90°, ceea ce reprezintă întinderea unui sfert de cerc, sau quadrant / cvadrant, de unde numele său de astăzi. Instrumentul permitea măsurarea înălțimii unui obiect vizat.
- câmp gravitațional
- câmp repartizat în spațiu și datorat prezenței unei mase susceptibile să exercite o influență gravitațională asupra oricărui corp prezent în imediata sa proximitate sau nu.